leapsa de la puck cu cele mai faine filme ale ultimelor 10 ani:
a fost greu sa aleg, mi-au placut mult mai multe. as fi bagat o tona de filme arabesti.
amintiri din epoca de aur nu e un film extraordinar dar e bun si m-a umplut de mandrie pentru ca in sfarsit actorii nostri joaca natural si firul povestilor curge. ani de zile mi-a fost un pic jena de provincialismul filmelor romanesti, acum gata, sunt si ale noastre ca lumea.
am inceput sa ii intreb pe toti romanii din jur daca isi dau seama ca noi cand ne intalnim vorbim numai despre romania: amintiri, stiri, povesti, bloguri, filme. si daca isi dau seama ca asa o sa fim intotdeauna, pana la sfarsitul vietii.
nici nu am prea gatit de craciun, am mancat pe la romani (practic vecini) in vizita: sarmale, ciorbe de burta, torturi felurite, totul cat se poate de romanesc. noul an il incepem cu americani. iar de revelion o sa fim vegetarieni si o sa ne protejam cat de cat fierea si vasele de sange: salata de boeuf fara carne, chiftele indiene din legume, legume indiene la cuptor, guacamole, muhammara, cozonac cu nuca si tort de ciocolata, paine de casa din amestec de faina de grau si porumb. cel putin astea stiu ca imi ies bine, mai ales ca stiu unde am gresit la cozonacul de craciun.
multa vreme n-am sa mai pot privi o sarma.
ii raspund si eu distinsei doamne papadie aurie, care ne-a provocat sa povestim cum am petrecut timpurile revolutiei.
eram de 22 anisori si eram amandoi profesori in 2 sate din banat, tocmai terminasem facultatea . pe la mijlocul lui decembrie am plecat in vacanta. mai cu autostopul, mai cu trenul, am ajuns la bucuresti si am innoptat, ca de obicei, la un bun prieten, ofiter in armata. a doua zi dimineata el a plecat ca se daduse alarma mare in armata si nu s-a intors zile la rand. alarmati si noi,am rasucit butoanele la radio si am aflat de la radio france international despre ce se intampla la timisoara. am asteptat cateva zile sa se petreaca ceva si in bucuresti, dar nu ne puneam mari sperante. asa ca am plecat la parintii mei la braila. cand am ajuns, incepuse si la bucuresti. pe 22 mi-a zis o vecina pe scari, ia du-te si te uita la televizor, sa vezi ca a picat ceausescu. am plecat cu aldracu spre “casa alba”, sediul primariei si al pcr judetean, sau cum naiba se numea. se aduna lume si plangeam si radeam ca in cea mai frumoasa zi a vietii noastre. atunci, in prima zi,nu a tras nimeni, a doua zi insa in braila au inceput sa traga destul de rau.
musiu aldracu isi dorea tare mult sa plece la bucuresti sa apere televiziunea. i-am bagat in cada cu apa hainele mai groase, chipurile la spalat, ca sa nu poata sa plece. a trebuit sa se multumeasca cu paza unui pod de peste calea ferata din braila.
in rest, in jurul blocului se dadeau lupte grele cu “teroristii” adica te miri cine arata cu degetul in cele 4 zari si soldatii trageau unde se nimerea. am vazut atata prostie de m-am ingrozit. trageau absolut aiurea si lumea se amuza inventand teroristi. precis multi au murit din greseli tragice. cel putin in braila.
n-am dormit mai deloc in noptile alea .cel mai frica imi era ca revine ceasca. pana nu l-am vazut mort nu m-am linistit. daca eram acolo, l-as fi impuscat eu singura, nu as fi avut nevoie de ajutor. pana in ultima clipa am temurat ca s-ar putea sa il salveze cineva. mi-era ingrozitor de teama sa nu se intoarca la bucuresti si sa omoare pe toti oamenii aia iesiti in strada.
apoi au urmat anii 90. asa cum au fost ei, cu lipsuri si dezamagiri si cu iluzia ca tara o sa se puna pe picioare, altii mai frumosi n-am avut, aia au fost anii tineretii noastre.
greu sa te obisnuiesti cu gandul ca lucrurile minunate nu aduc intotdeauna minuni, sau ca lucrurile ingrozitoare iti pot deschide orizonturi. cred ca asa reflecteaza si boul de ceasca prin iad acolo despre cum i-au pus-o studentii de atunci, decreteii lui multiubiti (nascuti in numar mare dupa ce el insusi a dat decretul impotriva avorturilor), de l-au dat jos. la atata am folosit si noi, dupa aia ne-am imprastiat in 4 zari, ne-am strecurat fara glorie, ne rade lumea ca suntem nostalgici, in general nu se mai aude de noi.
dau mai departe leapsa la toata lumea si sper sa se adune la doamna papadie cat mai multe povesti.
nu vreau sa traiesc intr-o societate intemeiata pe profit si nici in dictatura. nu vreau nici socialism totalitar si rusesc si nici imperialism care imparte societatea in bogati si saraci si lumea in tari bogate si tari sarace. nu m-am nascut ca sa fiu exploatata si cineva sa se imbogateasca de pe urma mea. singurul motiv pentru care asta nu se intampla e doar faptul ca m-am strecurat intotdeauna ca sa nu ajung sclavul nimanui, lucru greu in ziua de azi.
capitalismul normal si socialismul moderat ar fi fost variante acceptabile, nu ideale, dar s-a dovedit ca nu au reusit sa supravietuiasca nici ele. noi am trait un socialism totalitar iar acum traim in turbocapitalism imperialist si n-am trait niciodata intr-o societate echilibrata. lumea bazata pe profit si control subtil si lumea bazata pe frica si control evident nu sunt variante acceptabile. tot ce mai putem face e sa ne mutam pe partea barcii mai spre stanga pentru ca barca sa nu mai ia atata apa si sa ne conservam ce drepturi mai avem.
acuma idealul meu de societate, pe care nu o bag pe gat nimanui, e comunitatea fara profit, acceptata de toti membrii acelei societati si nu impusa cu forta. e aia din star treck, fara proprietate, fara bani, fara bogatani si fara muritori de foame. mai e un exemplu in “insula” de aldous huxley, o societate comunista budista, si acolo mi-ar fi placut sa traiesc. suntem prea agresivi si lacomi pentru asa ceva, probabil ca e prea devreme si nu vreau in nici un caz sa fie instalata cu forta. dar am voie macar sa spun ce visez eu? sunt utopii? atunci de ce trebuie condamnate? de ce basescu a condamnat comunismul si nu totalitarismul? repet, vorbesc de comunismul ala care nu e instalat cu forta ci acceptat liber. cine e el sa condamne o “utopie”? (o pun in ghilimele pentru ca deja a functionat in comunitati mai mici) am macar voie sa mai vorbesc despre asta sau o sa ma bage la inchisoare? or sa baneze star treck si cartea lu huxley?
asa cum basescu a condamnat comunismul, acest blog condamna pe toti miliardarii si multimilionarii din lume pentru ca nici o astfel de avere nu se face prin munca cinstita, fara iuteala lor de mana si fara nebagarea de seama din partea unor fraieri ca noi.
a condamna comunismul care nu mai e nicaieri e un act de pura demagogie. a atenta la atotputernicia, inclusiv politica, a bogatilor ar fi fost un act corect si necesar cand ei conduc acum tara.
ps: nu stiu mai cunoasteti diferenta dintre cei 2 termeni. socialismul era o societate cu interventie puternica a statului , pe cand comunismul, cum am mai zis, elimina complet banii si proprietatea. termenul de comunism e folosit impropriu, in nici o tara nu a fost implementat recent comunismul, a existat doar in enclave mici. in trecut mii de ani. de ex, pana la venirea albilor ,amerinidienii au trait in comunism.
ps2: vorbesc de chestiile pentru ca in romania e un subiect tabu si pentru ca va sta in gat la toti 
wikipedia: In politics, left-wing, leftist and the Left generally imply support for social change with a view towards creating a more egalitarian society.
pt mine stanga inseamna taxe marisoare care sa ajunga in educatie, in sanatate, cercetare, in protectie sociala si in protectie de tot felul, pt pensionari, copii, tarani. de ex, sa urmarim preturi juste la produsele taranilor, pe care piata globalisata ii dezavantajeaza. dupa atatia ani de dictatura e greu sa faci diferenta intre stanga si totalitarism , insa e din ce in ce mai necesar in romania sa se inteleaga diferenta asta. stanga inseamna totusi, in realitate, sa protejezi invatamantul, trenurile, industria energetica, tramvaiele, cercetarea si medicina, sa nu nu le lasi nici de izbeliste si nici la latitudinea unor privati la care sa le vinzi. credeti poate ca statul nu e in stare sa aiba mai multa grija de ele, dar unele state din europa de nord au facut-o.
-privatizand invatamantul, ajungi in universitatile bune americane la taxe scolare de 45 000 $ pe an, (care nu includ caminul , cursuri facultative, cartile, si multe alte cheltuieli necesare). atat costa scolatizarea la noi la facultate. oportunitati evident inegale pentru copii. cand le spun ca am facut 2 facultati gratuite, una in comunism si una imediat dupa, ii fac praf pe americani
-privatizand transporturile, ajungi ca in america, de ex chiar in pittsburgh, unde alde uzinele ford , care faceau automobile, au cumparat liniile de tramvai si apoi le-au scos si le-au topit, ca sa oblige oamenii sa isi ia masini. la fel au facut cu trenurile. vienezii, prostanii, si-au vandut tramvaiele unor americani cand aveau nevoie de bani si acum le inchiriaza de la ei!
-privatizand fabricile la nimereala si in graba, ajungi sa le dai la vreun industrias care le distruge ca sa-si elimine competitia
-privatizand integral medicina, ajungi ca in america, unde o vizita la urgente, daca iti intra un fir de nisip in ochi, costa 1500 $ si daca esti sarac si trebuie sa faci o operatie, mori . pt ca o operatie de apendicita poate ajunge la 29 000 $. daca esti asigurat, asigurarea va plati doar 6700 $ in loc de 29 000 $ pentru apendicita ta iar tu nu mai platesti nimic, apendicita unuia caere isi permite asigurare costa mai putin.
-privatizand cercetarea, oamenii de stiinta ajung sa se ocupe de ceea ce aduce profit: industria entertainementului, telefonie mobila, medicamente, lasand la o parte subiecte care nu aduc profit vadit dar care ar fi mai importante in societate. cum ar fi subiectul energiei electrice dupa ce se termina petrolul
-privatizand sursele de apa, se ajunge la chestii de nici nu te-ar fi dus mintea si care pot fi intelese din filmul Blue Gold
atata inseamna stanga. nu inseamna nici dictatura comunista si nici ocupatie ruseasca.
in orasul ideal in piete s-ar petrece lucruri ca cele de mai jos si altele asemenea. n-ar lipsi grupuri de tai chi si alte demonstratii de arte martiale. cantareti si grupuri de teatru ambulante. dansuri de tot felul, multe de tot, in loc de jogging. ziua artistii plastici pe strada expunand lucrari si crafts. seara cate un mic carnaval. piata de tarani cu fructe si legume si brazici si nici o sticla de coca cola pe nicaieri, cum am vazut in buricul munchen-ului.
si nici una din toate astea nu s-ar adresa turistilor.
http://www.youtube.com/watch?v=coceNBckxJA&feature=player_embedded
http://www.youtube.com/watch?v=C5Nl09rh2HQ&feature=player_embedded
un dans carnatic: am vazut un astfel de spectacol cu 4 dansatori deodata in seara asta si m-a dat pe spate.
un kathak de curte (care trebuie vazut pana la capat)
inca un kathak, pentru ca e prea frumos
si unul rajahstani, din filmul gulaal. muzica populara, fata de aia carnatica, mai clasica.
si musica tiganeasca din rajahstan
si cate or mai fi in tara aia mare cat vreo 40 de Romanii.