Archive for April, 2010

de-ale mancarii

Tuesday, April 27th, 2010

cineva a cautat pe google “macrobiotica tiroida” si a gasit blogul meu. m-am gandit sa scriu despre urmarea regimului macrobiotic, poate foloseste cuiva.

el consta in 50 % cereale fierte, 30 % legume fierte, 10% salate si fructe  crude, 10% fasole , linte si alte seminte continand proteine. cam monastic. cand esti bolnav insa, il tii. am experimentat in fel si chip, am mai citit despre medicina orientala si cam stiu , in termeni chinezesti, ce am. ba zilele trecute am fost la o doctorita chinezoaica si mi-a confirmat ce descoperisem eu, ce tare sunt! (am fost la ea s aimi dea niste plante) doctorii vestici nu gasisera vreo solutie: desi iau hormon tiroidian, simptomele, si alea atipice, ramaneau aceleasi. sunt foarte incantata de ceea ce am invatat in ultimele saptamani despre alimente si plante yin si yang, despre acu- si presopunctura. pe picioare si maini am mazgalite cu pixul punctele importante de pe meridianele chinezesti. :)

ar trebui sa va povestesc si despre doamna doctorita chinezoaica (link). era o tipa mica mica, de vreo 1.47 m , fina pana la transparenta, intr-o clinica minusucula dintr-o casa veche dintr-un cartier industrial in vremurile in care exista industrie.  cabinetul era tapetat cu borcanele si dupa ea umbla cu amarat de catel negru si urat, adoptat temporar.  e foarte des intalnita practica asta, cand cunosti multi oameni iei din cand in cand un catel  de la adapost si il tii pana intreaba careva dintre cunostintele talede el. daca ii lasi la adapostul de animale, sunt sanse mari sa il omoare cu o injectie si sa scape de el. valabil si pentru pisici, in loc sa le scopeasca si sa le dea naibii drumul printr-un parc.

a cerut bani foarte putini pentru consultatie, cati mai fac asta in ziua de azi?

in urma regimului cam strict m-am simtit bine, dar analizele la tiroida arata prost. chiar mai prost ca inainte. tiroida are nevoie de proteine, poate si animale, iar regimul asta nu i le-a dat. asa ca am reintrodus ceva produse animale, macar cat sa nu imi fie teama ca mananc prea dezechilibrat. nu sunt convinsa ca regimul vegan, lipsit cu totul de proteine animale, e sanatos pe perioade lungi, mai ales in boli ca asta, de-aia m-am si hotarat sa scriu pe blog. in plus, o parte din proteinele veganilor vin din tofu si alte chestii din soia, si soia inchiba tiroida, chiar foarte tare. si cruciferele (varza, conopida, broccoli) si multe alte fructe (pere, caise)sunt contraindicate in hipotiroidie, mai ales nefierte. tiroida poate fi stimulata cu ulei de cocos si mung beans alea mici si verzi(mai ales incoltite) si, cum ziceam, cu proteine animale din lactate, peste, carne si oua. dar ceea ce incerc mai mult si mai mult nu e sa stimulez un organ sau altul ci sa realizez un echilibru intre toate, abia atunci si tiroida o sa mearga bine.

in rest, ce sa va mai zic, am slabit cam tare, am ajuns cum eram in liceu. dar numai din spate.   din spate liceu, din fatza muzeu :) cand vad cate un obez de-asta american hranit cu hamburgheri imi vine sa il trimit sa isi ia grau, orez, si orz.  intr-o luna as scoate din el o slabaciune. a trebuit sa imi cumpar blugi noi.  am ajuns din nou sa imi caut blugi la raionul de copii. am pus toti pantalonii vechi pe raftul cel mai de sus in locul bluzitelor frumoase cumparate mai demult din europa. pe bluzite le-a am coborat pt ca acum ma incap cu brio. da, imi devenisera   cam stramte inainte de regim pentru ca america ingrasa. pana si aerul ingrasa aici.

sunt vreo 3 magazine naturiste in tot orasul (de 2.7 milioane locuitori) de unde imi pot lua cereale, frunze , seminte, fructe. din fericire, unul e in zona noastra. sunt niste oaze bune si sanatoase. doar ca atmosfera e elitista, gen carturesti, de parca mananca sanatos doar cei cu multi bani sau cu o buna educatie. o alta clasa de amatori  de produse organice sunt punkistii, hipiotii,  relaxatii misfits, de obicei saraci dar priceputi in ale vietii bune. ba chiar toti vanzatorii de la magazinele astea arata asa, parca astea sunt criteriile  pe care ii angajeaza, sa aiba parul vopsit fosforescent, bocanci pana la genunchi sau macar o diploma in arte . pacat ca nu le viziteaza lumea obisnuita, omul simplu de pe strada, milioanele de americani normali. nu stiu cat sunt de organice, cat sunt de sanatoase, dar nu am incotro, e parte din calitatea vietii in general. sunt ceva mai scumpe dar nu atat cat sa te duca la sapa de lemn.
piete cu tarani sunt doar din iunie pana in octombrie, o data pe saptamana pt fiecare cartier. in iasi am stat 10 ani langa piata nicolina. ce-as da o fuga acolo sa imi iau niste spanac!

dennis

Sunday, April 25th, 2010

Dennis Leary – Lifes Gonna Suck

Dennis Leary – As*hole

E posibil sa devina un George Carlin. Va reamintesc ca george e comediantul meu preferat.

George CarlinLife Is Worth Losing Part 1

George Carlin on Our Similarities

generatii

Thursday, April 22nd, 2010

Aud des fraza asta, “comunismul a distrus generatii”. eu nu cred asta si de fapt de 20 ani incoa  mi se pare o vesnica stereotipie. eu nu ma simt distrusa, parintii mei nu sunt niste distrusi, de fapt nici un roman pe care il stiu nu e un distrus. in schimb am intalnit multi care ar fi echivalentul meu in capitalism si rezultatul ee destul de nashpa. eu, cu parintii mei saraci, obisnuiti , in capitalism n-as fi primit nici o educatie. as fi fost vanzatoare acum. sau as fi murit fericita  de la o supradoza.  cunosc multi de-astia p-aici, sunt prietena cu cativa. cei saraci din generatia mea care au reusit sa faca scoala au si acum datorii , inca nu si-au platit facultatea.

sau era vorba de distrugerea morala a romaniei in general? pai ce, am fost vreodata mai nemti? suntem pe jumate orientali, suntem turciti pana in maduva si o sa fim intotdeauna. e farmecul si blestemul nostru.

si da, e adevarat ca, dupa revolutie, s-au imbogatit fostii turnatori, receptioneri de hotel, chelneri si directori de abator, cei care participa si acum la distrugere. si altii cu coatele acutite in timpul comunismului. daca nu erau ei, erau altii.   cine se imbogatea in evul mediu? credeti cumva  ca acei cavaleri medievali erau niste fiinte poetice si gingase? primii gologani ii faceau jefund in stanga si in dreapta, eventual prin constantinopole!  cel mai probabil cei mai multi dolari americani  s-au facut in goana dupa aur, tot prin jaf la drumul mare. primii bani s-au facut intotdeauna asa. apoi golanii si criminalii si-au tirmis copiiii la scoala si i-au spoit cu cultura si dantelute. sa nu ne ingrijoram,si parvenitii nostri or sa aiba “clasa” in curand  si o sa se cheme ca sunt niste aristocrati. o sa uitam cum au facut banii. asa a fost dintotdeauna.  pe mine ma sufoca sa vad cum admiram clasa si manierele aristocratiei (alea care vai, s-au pierdut dupa razboi) cand stiu cum cineva a facut banii care au platit manierele alea asa cum se fac de obicei primii bani.  genul ala de oameni fac banii, si niciodata cinstit,fie ca privin dintre fostii comunisti sau fostii cavaleri sau fostii baroni de hopatzoale. pt ca nimeni n-a facut vreodata avere prin munca cinstita, de-aia.

ceva interesant

Tuesday, April 20th, 2010

sunt foarte incantata ca am inteles putin din figura asta chinezeasca. mai demult tare ma complexa, nu intelegeam nimic. dar am dat peste cateva carti bune si cred ca m-am prins putin.

cercul (shen) arata relatia de circulatie a energiei intre organe ca de la mama la copil. de ex, ficatul are ca mama rinichiul, ca fiu inima. asta inseamna ca el primeste energia de la mama rinichi si o circula catre copilul inima.

steaua (ko) e o relatie de antagonism. ficatul se opune splinei . ficatului i se opune plamanul, adica ficatul poate sa smulga energie de la splina, si lui i se poate smulge catre plaman.

din cate am inteles, steaua e mai importanta decat cercul atunci cand e sa judecam dezechilibrele. cel putin la unele dintre ele.

la ce ne foloseste practic? putem pe baza asta sa vedem ce se intampla cu energia intr-un organ. sa luam din nou ficatul. daca i se intampla ceva ficatului (stress, mancare prea grasa, dar mai ales hepatita), poate deveni prea energizat cu yang, adica cu energie fierbinte. fierbinteala asta se duce in cap, duce la tensiuni musculare in gat si umeri, la dureri de cap, etc. astea sunt simptomele tipice stagnarii energiei in ficat si ridicarii ei spre cap. daca apar, trebuie  sa vedem ce se intampla cu organele din jur. de obicei, ficatul ataca splina, splina ramane destabilizata. asta inseamna digestie slaba, lipsa focului digestiv, corpul si mai ales membre devin reci, matzele sunt balonate.  ficatul mai fura energie de la ma-sa, rinichiul. apar dureri de spate, tulburari de urinare, etc. si isi poate hrani cu yang excesiv copilul, adica inima, care duce la tulburari emotionale sau de circulatie.

cum se gandeste medicul chinez sa trateze acel surplus din ficat care se propaga la atatea organe? actioneaza asupra punctelor de pe meridianul ficat care disperseaza energia fierbinte a ficatului. pune ace pe meridianul splina ca sa il intareasca si pe el si sa se poata opune atacurilor yang ale ficatului(exista puncte speciale pe meridianul plinei prin care se potoleste ficatul). ar putea incerca sa intareasca plamanul care atunci ar lupta cu ficatul, cerandu-i acestuia energie. aici e mai complicat, uneori din lupta asta poate castiga ficatul, daca e prea puternic, si poate imbolnavi si plamanul pentru ca s-a baga tin ciorba dumisale.  lucrul pe care nu l-am inteles e cum poate actiona pe rinichi, cred ca hraneste yin a rinichiului ca s ao dea mai departe ficatului, iar acest yin sa se opuna yangului din ficat. dar s-ar putea sa bolmojesc, nu sunt prea sigura.

in rest, in afara de organele amintite, care sunt pline in interior, mai exista celelalte 5 din diagrama, cele goale, cu care plinele fac perechi-perechi.

repet, v-am povestit pt ca demult incercasem sa inteleg chestia asta si in sfarsit m-am lamurit putin.

medicina chineza incearca sa stabilizeze organele pe baza acestei diagrame. restul sunt amanunte pe care la aflam in functie de cat timp dedicam subiectului.

o recapitulare

Monday, April 19th, 2010

am o prietena bugetara iar sotul ei are afacerea lui proprie. am mai multi prieteni bugetari si mai multi prieteni care au afacerea lor proprie. pe baza locului unde lucreaza fiecare, se contureaza simpatiile lor de dreapta sau de stanga.
multi bugetari, mai de stanga (chiar fara sa o stie ca asta se cheama stanga),  cred ca e nevoie de un stat puternic, ca e nevoie de taxe ca sa putem sa ne intretinem scolile, trenurile, spitalele, cercetarea, sa platim pensii.
privatizatii romani, mai de dreapta, au renuntat la ideea de stat si au adoptat o atitudine anarhista, s-au separat. dezamagiti, nu vor sa dea taxe, acuza numarul prea mare de bugetari (prea multi profesori? prea multi doctori?) imi imaginez si cat sunt de mari taxele alea, dar totusi. si apoi, se gandesc sa isi rezolve totul singuri. sa isi plateasca singuri doctorii, pensia,  sa plateasca scoala privata a copiilor sau sa faca cu ei home schooling. sa se privatizeze totul si fiecare sa aiba singur grija de el insusi. asemena contradictii apar si in cadrul aceleiasi familii.

eu cred ca, in spiritul “fiecare sa se descurce singur”, ajungem la tribalism. si aia din urma, saraci, batrani si bolnavi , raman fara asistenta medicala, fara case, fara educatie. cei care s-au descurcat singuri insa vor trai totusi PRINTRE CEI CARE NU S-AU DESCURCAT. cei din urma or sa le dea in cap, or sa ii omoare, pe ei si pe copiii lor. nu exista scorbura in care sa se ascunda de cei ramasi, dintr-un motiv sau altul, de obicei nu din vina lor exclusiva, in urma. viata se traieste in context, nu separat de altii, nu doar impreuna cu cei care au reusit. de-aia nu cred ca trebuie sa renuntam la ideea de stat si de-aia statul trebuie sa se ocupe de toti si sa ofere protectie sociala.

americanii au reusit sa isi separe negrii in cartiere , in ghetouri. aia nu ies de acolo, au scolile lor, albii nu intra acolo nici morti. si totusi nu merge, negrii ies din cartiere si le dau in cap.

probabil asa visam si noi sa ne separam tiganii si amaratii. asa ceva n-o sa mearga niciodata pentru ca modelul e gresit.

barzulica

Sunday, April 18th, 2010

http://www.justin.tv/milvus#r=gigzQmQ~

prostioare

Sunday, April 18th, 2010

pe nesimtite au disparut toate brosele din magazine, de vreo 10 ani nu se mai poarta. mama ma tot ruga sa ii cumpa ro brosa. asa ca la bedford numai asta am cautat in magazinul de antichitati mare cat un mall. frunza argintie e chiar idn argint si e serioasa si clasica, o sa ii placa mamei. poate si celelalte, exceptand floricica, aia e promisa unei fete florifile. pisica probabil ramane in colectia mea de pisici, ca eu port chestii asa mari, celelalte fete pe care le stiu nu prea poarta. pana se gaseste stapana adecvata.

fraze

Sunday, April 18th, 2010

cateva fraze cheie cu care a fost gasit blogul meu in ultima vreme:

  • vreau sa vad fete goale si sa nu fie imbracate
  • simt critic
  • adidasi dureri de spate
  • film cu stafie murata
  • margelitul ca afacere
  • decalogul personal
  • colaje cu imagini de incaltaminte pentru anotimpuri si din ce sunt facute fetele si talpile
  • la balena fantana iasi  (asta chiar exista, de acolo a pornit si manifestatia studentilor in 1987)
  • consta dieta macrobiotica
  • sari-uri indiene vand
  • parerile romanilor care au lucrat in abatoare din germania
  • macrobiotica tiroidei
  • copilul meu are o ciuperca la puta
  • am citit ada sau ardoarea
  • insula huxley (ma bucur ca a cautat cineva cartea mea preferata :)
  • george carlin similarities (ma bucur ca cineva il cauta pe comediantul meu preferat :)
  • femeile frigide pot fi lesbiene
  • exista pasta miso in romania
  • compuneri -ce vreau sa ma fac in viitor
  • cocaine nights

bedford

Wednesday, April 14th, 2010

isi mai aduce aminte cineva filmul “undeva, candva”? cu frumoasa jane seymour si cu christophor reeve? cel mai romantic film pe care l-am vazut (de mai multe ori)! un tanar se indragosteste de poza unei actrite pe care o vede intr-un hotel vechi. calatoreste in timp ca sa o intalenasca si devine iubirea vietii lui pentru cateva zile, si apoi, gasind o moneda noua in buzunar e supt inapoi in timpul lui.

ei, hotelul acela vechi http://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/3/33/Mackinac-26.jpg e foarte asemanator cu cel la care am fost cateva zile la bedford springs. o statiune balneara, de fapt un hotel lung de jumate de kilometru, pe o pajiste, totul curat si manicurat pana la plictiseala,  dar umplut cu istorie, cu obiecte vechi in vitrine sau pe culoare, cu lampi art nouveau si fotografii de cucoane cu palarioare dragute.  si cu stafii, cica. ne referim la istoria clasei de sus, bineinteles, la proprietarii de mine si otelarii din pittsburgh. carnegie, mellon, j.p. morgan, hunt, frick, oliver, phipps – Pittsburgh millionaires. vorba prietenei mele englezoaice, daca as fi intrat in hotelul asta acum 100 ani, n-as fi venit in vacanta, ci sa lucrez ca femeie de servici. precum vedeti, si pe prietena mea o preocupa problemele de clasa :) . da, demult nu ma mai impresioneaza palarioarele romantice intr-atat incat sa nu ma gandesc si la  lumea care  statea la fundul cuconetului ca sa il apreteze si sa ii tesale caii.

padurile pennsylvaniei si ale muntilor apalashi in general nu sunt paduri virgine, ca in romania, ci jumulite total si apoi replantate. pomii sunt firavi si subtirei , si cand intri in padure nu e niciodata rece, umed si ozonat ca la noi (cine stie ce s-o alege si de-ale noastre).  nu ma pot obisnui sa le numesc paduri. nici o zana, pitic, pasare maiastra, albina fermecata n-ar fi tentati de asa ceva, si nici o idee nu-ti vine cand treci prin padurea aia pipernicita. mai mult, ore intregi n-am auzit nici o pasare, da rnici una. er ao liniste mormantala.  mi-e dor de muntii nostri, vai,  ce mi-e dor!
si am mai vazut un magazin cat un mall, plin de anitchitati , un amestec de obiectevechi si frumoase cu gunoaie pt piata de purici, de la cutii goale de crema de ghete pana la palarii din secolul 19. o incantare in care as fi stat o zi, doua, dar nu am avut voie decat vreo ora.

.

Saturday, April 3rd, 2010

in romania primavara aducea pe strazi fete frumoase si viu colorate. aici, in pittsburgh,  de la gecile groase gen pufoaice au trecut direct la pantaloni foarte scurti si maieu cu bretelute si asa umbla in universitate.frumos si asa , dar insuficient de creativ, de divers.ca veni vorba de moda, de la adidasii albi studentele au trecut la slapi, si or sa stea in ei pana iarna tarziu. frumos si asa, decat adidasii aia albi  cu gri, in forma de tanc de plastic, cu mii de bentite . iubesc adidasii neutri, si pe cei colorati, dar de aia albi, cu talpa groasa, m-am saturat, mi-e greata sa ii vad la un popor intreg. macar de-ar fi comozi, mie mi se pare ca tin prea cald si prea se scufunda piciorul in ei. chiar de n-ar fi urati, urat e sa ii vezi aproape la toata lumea.mai e urat s aii vezi la cucoanele in taioare si la barbatii in costum, care se schimba la servici. de parca pe strada nu conteaza cum arata. asa e, nu conteaza, pe strada sunt in masina, de l amasina la servici nu are importanta, strada e publica,  tot ce e public aici nu face 2 bani, nu trezeste nici o tresarire de interes. multumiri din nou capitalismului pentru felul in care strada a ajuns doar un loc de traversat, de-a lungul caruia nu mai merge nimeni.